Articolul 10. Apărarea judiciară a drepturilor civile
(1) Apărarea drepturilor civile încălcate se face pe cale judiciară.
(2) Modul de aplanare a litigiului dintre părţi pînă la adresare în instanţa de judecată poate fi prevăzut prin lege sau contract.
(3) Apărarea drepturilor civile pe cale administrativa se face doar în cazurile prevăzute de lege. Hotărîrea emisă pe cale administrativă poate fi atacată în instanţa de judecată.
1. Posibilitatea apărării drepturilor civile încălcate constituie una din garanţiile realizării lor. Dreptul la apărarea judiciară şi accesul liber la justiţie sunt garantate de Constituţie (art. 20).
În articolul comentat sunt consfinţite următoarele prevederi fundamentale: drepturile civile sunt susceptibile de apărare judiciară independent de faptul dacă sunt sau nu prevederi exprese în Codul civil sau alte legi; instanţa de judecată apără nu numai drepturile, dar şi interesele legitime, atît cele încălcate, cît şi cele contestate; apărarea judiciară este o formă de apărare preponderentă, dar nu exclusivă de apărare. Se admite şi apărarea pe cale administrativă a drepturilor încălcate, dar această cale este admisă numai în cazurile expres stabilite în lege, după subiectele raportului juridic menţinîndu-se dreptul de a ataca în instanţa de judecată hotărîrea emisă pe cale administrativă. Dreptul de a ataca hotărîrea emisă pe cale administrativă nu depinde de faptul dacă este prevăzută această posibilitate în lege sau alte acte normative.
2. În cazurile stabilite în lege sau contractul încheiat între părţi pînă la adresarea în instanţa de judecată, părţile sunt obligate să aplaneze prealabil litigiul apărut. Este de menţionat că modul de aplanare a litigiului pînă la adresarea în instanţa de judecată trebuie să fie expres stabilit în lege sau să se conţină în contract. Nerespectarea modului de aplanare prealabilă a litigiului face ca cererea de chemare în judecată depusă să fie restituită, conform art. 170 CPC, dar aceasta nu exclude posibilitatea adresării repetate, dacă este adusă dovada soluţionării prealabile a litigiului.
3. La apărarea drepturilor civile pe cale administrativă, aplicată în cazurile expres stabilit în lege, pot fi atribuite, în primul rînd depunerea plîngerilor asupra acţiunilor şi actelor organelor de stat la organul ierarhic superior, în al doilea rînd, adoptarea de către organele de stat, împuternicite cu funcţii jurisdicţionale, a hotărîrilor cu utilizarea metodelor de apărare a drepturilor civile stabilite la art. 11, cu respectarea procedurii stabilite de actele normative.
Astfel, conform art. 273 din Codul Vamal nr. 1149/2000, persoanele fizice şi juridice care nu sunt de acord cu decizia organului vamal privind aplicarea sancţiunii o atacă la Departamentul Vamal. Decizia Departamentului Vamal asupra plîngerii împotriva organului vamal privind aplicarea sancţiunii poate fi atacată în judecată în termen de 10 zile de la emitere.
De asemenea, în ordine administrativă pot fi atacate deciziile organului fiscal sau acţiunile funcţionarului fiscal, conform art. 269 din Codul Fiscal nr. 1163/1997.
În ordine administrativă sunt apărate drepturile civile de către organul de stat de reglementare antimonopolistă, conform Legii nr. 906/1992 privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei. În cazurile încălcării de către agenţii economici a prevederilor legii respective, organele de stat de reglementare antimonopolistă examinează cauzele date în baza declaraţiilor făcute de agenţii economici, de organele puterii şi ale administraţiei, de societăţi şi uniuni de consumatori sau din iniţiativă proprie. Cauzele se examinează în ordinea stabilită de Guvern. Astfel, organele de stat de reglementare antimonopolistă aplică metodele de apărare a drepturilor încălcate stabilite la art. 11. Dispoziţia organului de stat de reglementare antimonolistă poate fi atacată în instanţă de judecată de către agenţii economici, organele puterii şi ale administraţiei şi persoanelor cu funcţii de răspundere pentru a declara nevalabile aceste dispoziţii.
Recomandăm: