Alexandru Tănase: „Pentru a amâna data alegerilor este nevoie de o modificare de lege”
Europa Liberă: Din moment ce se discută atât de mult și contradictoriu în societate despre data alegerilor locale, ce spune norma legală? Pentru că subiectul se interpretează în mod diferit.
Alexandru Tănase: „Subiectul fiind discutat în contradictoriu, risc să ajung pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională. Prin urmare, pot să mă limitez la următoarea constatare, că subscriu în totalitate sub opinia care a fost enunțată de președintele Comisiei Electorale Centrale. Ceea ce înseamnă că pentru a amâna data alegerilor, sigur că este necesar de a modifica legea. Nu este posibilă analogia cu norma din Constituție care se referă la alegerile parlamentare.”
Europa Liberă: Domnul Ciocan zice așa: „Spre deosebire de alegerile parlamentare, când este prevăzut expres că alegerile au loc nu mai târziu de 90 de zile de la data expirării mandatelor, scrutinul local nu are precizată o asemenea corelație”.
Alexandru Tănase: „Exact. Nu are precizată. Și pentru a putea amâna alegerile, dacă există o asemenea intenție politică, este necesar de a opera modificări în legislație. Dar și în acest sens sigur că sunt multe nuanțe legate de extinderea mandatului alesului local, care deja intră în zona preocupărilor Curții Constituționale. Să vedem exact ce modificări vor fi făcute și în ce măsură se extinde acest mandat.”
Europa Liberă: Dacă planurile de reformă în administrația publică locală pun sub semnul întrebării calendarul electoral în acest an, ar putea fi amânate alegerile locale sau poate mai degrabă se amână această reformă teritorial-administrativă?
Alexandru Tănase: „Este zona politicului. Nu cred că eu sunt persoana care trebuie să dea indicații sau sugestii politice. Nu. Eu cred că este posibil de a opera reforma teritorial-administrativă structural încă în perioada care este disponibilă până la finalizarea mandatelor actualilor aleși locali, ca să nu fie necesar de a extinde mandatul, de a institui o stare de provizorat, care nu este bună pentru administrație. Dar, până la urmă, este o decizie a Parlamentului. Și dacă va ajunge să fie examinată sau obiect al sesizării la Curtea Constituțională, sigur că o vom examina.”
Europa Liberă: Domnule președinte Alexandru Tănase, pe parcursul ultimilor ani, deciziile care au fost aprobate de către Curtea Constituțională au modelat politica internă din Republica Moldova. Este și aprecierea pe care o dau mai mulți experți. Actuala Constituție mai are șanse să fie modificată așa cum au cerut-o forțele democratice? Și trebuie ea să fie revizuită? Sau totuși e mai bine să se insiste pe elaborarea unui nou proiect de lege al Constituției?
Alexandru Tănase: „Nu văd o diferență substanțială între aceste două proceduri fie că se va opera o serie de modificări la actuala Constituție și va fi revotată, conform procedurii stabilite de Constituție, fie că se va recurge la elaborarea unui nou text constituțional. Important este altceva – care sunt acele modificări care se intenționează a fi operate. Aici, de fapt, e problema.”
Europa Liberă: Începând cu articolul 78, care deocamdată mai dă bătăi de cap legiuitorilor care trebuie să aleagă șeful statului. Iată, peste un an ar trebui să se recurgă la acest exercițiu și atunci iarăși e posibil să ne confruntăm cu probleme.
Alexandru Tănase: „Noi am sesizat cu fiecare ocazie necesitatea de a veni cu o reformă constituțională la acest capitol, unde este necesară o decizie politică – ce fel de sistem de guvernare noi avem? Fie că se dorește să avem o republică prezidențială unde șeful statului este ales cu votul tuturor cetățenilor, dar care ar avea și anumite competențe suplimentare, sigur că diminuând rolul și importanța executivului, care ar apropia șeful statului într-un fel sau altul de funcția de șef al puterii executive, fie se dorește de a consolida un executiv puternic, dar cu un șef de stat care ar avea mai mult atribuții protocolare. Prin urmare, ambele soluții sunt posibile. Este o decizie politică.
Important este ca întreg mecanismul care va fi construit să fie adecvat acestor două modele. Dacă avem o republică prezidențială, atunci să avem și competențe corespunzătoare, că apare un nou actor care va avea un alt mandat, cu o altă legitimitate decât o are actualul șef al statului, care este emanația Parlamentului, până la urmă, și emanația unor înțelegeri politice. Nicidecum nu reprezintă voința populară.
În cazul în care se va menține, se va păstra actualul sistem ca șeful statului să fie ales, sigur că trebuie revăzut numărul de votri, în primul rând, necesar. Aici este marea problemă. Astfel încât numărul necesar de voturi pentru a putea vota șeful statului să fie apropiat de cel, dacă nu chiar identic, cu cel care este necesar pentru învestirea unui nou guvern. Și ar fi excepțional dacă s-ar ajunge la o soluție ca mandatul Parlamentului, în cazul în care va fi republică parlamentară, să corespundă cu mandatul șefului statului. Să nu avem situația când avem un șef de stat cu mandat peste mandatul Parlamentului, unde în mod potențial pot apărea conflicte între autorități.”
Europa Liberă: Ca să se ajungă la modificarea unui articol din Legea Fundamentală, din Constituție, trebuie să existe cel puțin două treimi de voturi în Parlament. Deocamdată nu e clar dacă ar exista măcar o majoritate parlamentară.
Alexandru Tănase: „Există majoritate.”
Europa Liberă: Care e majoritatea parlamentară din Parlament?
Alexandru Tănase: „Majoritatea parlamentară este cea care învestește guvernul. Când se învestește un guvern, se formează o majoritate fie că este anunțată, fie că nu este anunțată. Cei care învestesc guvernul, care dau vot de încredere programului de guvernare ei reprezintă în sine majoritatea parlamentară. Ei sunt cei care asigură votarea legilor pentru guvernul învestit de ei. Altfel, nu ar avea logică.”
Europa Liberă: I-am auzit pe comuniști care au susținut guvernul minoritar spunând că ei doar au acordat votul pentru actualul guvern, dar aceasta nu înseamnă că și-au asumat responsabilitatea actului guvernării.
Alexandru Tănase: „Este declarație politică. În general, este caracteristic zonei politicului din țara noastră de a veni cu o retorică care exonerează de responsabilitate pentru voturile pe care le ai. Este lipsit de logică să afirmi că votezi pentru un guvern, dar nu răspunzi pentru el. Dacă ai responsabilitate pentru el, sigur că nu votezi.
Prin urmare, indiferent de formulele morfologice, sintactice sau eufemismele care vin să acopere o anumită realitate, realitatea nu se schimbă. Majoritatea este cea care învestește guvernul și votează legile fie că este ea declarată, fie că nu este una anunțată. Și aceasta în diferite sisteme constituționale diferit este reglementată, într-un loc este necesar să o anunți, în altă situație nu e necesar. Este suficient să votezi programul de guvernare cu prim-ministrul care a fost desemnat de către șeful statului.”
Europa Liberă: Și atunci, dacă declari că ești în opoziție, opoziția are cam un alt rol, într-o societate democratică.
Alexandru Tănase: „Opoziția este ceva care nu sprijină majoritatea. Doar că în Republica Moldova lucrurile nu mereu sunt în realitate așa cum este scris la carte. Am avut mai multe situații când partide care erau la opoziție, în fapt, guvernau, bunăoară, să luăm guvernul Braghiș, care a fost învestit cu votul PCRM și votul unor deputați care reprezentau majoritatea democratică sau mai știu eu ce pe acolo. Ei oficial erau în opoziție, dar, de fapt, controlau guvernul.
Prin urmare, nu contează atât de mult care este retorica, contează care este realitatea, din punct de vedere pur juridic acum vorbim. Politic sigur că fiecare utilizează toate mijloacele pentru a-și crea o imagine, alta decât este cea reală.”
Europa Liberă: Chiar dacă opoziția comunistă își declină responsabilitatea guvernării, totuși se zice că atunci când s-au înțeles cele două partide, PD și PLDM, să obțină și sprijinul PCRM, s-ar fi vorbit și despre redistribuirea anumitor funcții în stat, inclusiv una pe care și-o adjudecă PCRM, cea de a desemna un judecător la Curtea Constituțională. Aveți o părere în această privință?
Alexandru Tănase: „Da, am o părere, bineînțeles. Mai întâi, sigur că trebuie să menționez că suntem cu toții în zona speculațiilor, deoarece nu am văzut acest acord. În partea care ține de partajarea altor funcții, am văzut în materiale de presă că au fost partajate sau oferite comuniștilor diferite funcții de control în CNA, în alte instituții. Nu văd ceva ieșit din comun, până la urmă, e decizia parlamentarilor să își plaseze oamenii cum cred ei mai bine. Dar când este vorba despre Procuratura Generală și despre Curtea Constituțională, aș prefera să cred că acestea sunt simple zvonuri și că acele informații că funcția de judecător a fost partajată să nu fie adevărate.
Noi nu am avut cazuri de partajări a funcțiilor de judecător la Curtea Constituțională. L-am auzit pe Reșetnicov, că făcuse o declarație, că și actuala componență este rezultatul unor târguri politice, ceea ce nu este adevărat. Eu am fost numit de guvern, dar aceasta a fost o decizie pe care am discutat-o personal cu domnul Filat la acel moment, cu domnul Lupu, cu domnul Ghimpu. Da, nu am vorbit cu domnul Voronin. A fost unicul cu care nu am consultat această problemă. Dar înainte de a veni cu solicitarea la guvern, aveam înțelegerea clară cu toată lumea. Și nu a fost niciodată această funcție partajată pentru Partidul Liberal Democrat din Moldova. Doi judecători, domnul Panţâru şi domnul Dolea, în general sunt desemnaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii. Avem doi judecători care vin din zona politicului.”
Europa Liberă: Domnul Popa?
Alexandru Tănase: „Domnul Popa, da, el a fost membru de partid la Partidul Liberal. Şi în acest sens sigur că mereu va exista o discuţie. Dar domnul Băieşu, chiar dacă a fost cândva la PD, a fost un actor politic mai puţin vizibil, după care a avut o carieră diplomatică, ambasador la Roma. Prin urmare, chiar dacă cineva simpatizează un partid anume, nu putem vorbi de partajări. Şi ar fi bine ca acum, la acest moment, să fie desemnată o persoană, nu contează, până la urmă, viziunile interne, poate avea şi viziuni de stânga, nu aceasta ar fi o problemă, dar nu ar fi bine să fie cineva desemnat care vine ca exponent al unui partid politic.”
Europa Liberă: Dar să ne spuneţi sincer, a pătruns politicul şi între pereţii Curţii Constituţionale? L-am auzit ieri pe domnul Mihai Ghimpu, preşedintele liberalilor, care spunea că bănuieşte că politicul influenţează Curtea Constituţională.
Alexandru Tănase: „Nu l-am auzit pe domnul Ghimpu. Nu ştiu ce a avut în vedere.”
Europa Liberă: Vă spun ce a avut în vedere, că în luna decembrie Curtea Constituţională a amânat interpretarea neutralităţii Republicii Moldova, la solicitarea şefului statului, domnul Timofti.
Alexandru Tănase: „De la amânarea unei sesizări până la influenţe politice este o mare distanţă. Dar dacă ar fi să o luăm pur statistic, Partidul Liberal în ultimii doi ani de zile a depus 29 sau 30 de sesizări, Partidul Democrat a depus două sesizări, ambele au fost respinse. În schimb, sesizările Partidului Liberal în mare parte au fost cele care au fost admise. Prin urmare, putem face orice afirmaţie, statistica bate...”
Europa Liberă: Dar se întreba cineva dacă este o normă legală care reglementează amânarea interpretării?
Alexandru Tănase: „Orice Curte are dreptul să amâne o decizie. Nu ştiu în ce măsură ar fi etic şi corect să vin cu prea multe detalii în acest sens. Dar dacă tot s-a ajuns la situaţia aceasta, sigur că a fost o solicitare expres a şefului statului, am avut o discuţie cu dumnealui la acel moment, argumentele dumnealui mi s-au părut mie pertinente şi convingătoare pentru a amâna această interpretare.”
Europa Liberă: Dar care au fost argumentele?
Alexandru Tănase: „Îmi pare foarte rău, nu cred că ar fi etic să fac publică o discuţie a mea cu şeful statului, dar argumente de ordin care nu vizează nicidecum interesele unui sau ale altui partid. Sunt argumente de ordin politic major, care vizau o situaţie anume, în care se afla Republica Moldova în momentul când nu avea guvern, când nu avea Parlament format, când ne confruntam cu o criză politică majoră, când nu era absolut clar cine ar trebui să ia o decizie, în caz de o situaţie extremă. Şi am discutat în plen subiectul acesta şi propunerea şefului statului şi am acceptat-o, considerând că este una pertinentă.
Europa Liberă: Ar putea să se mai revină la acest subiect?
Alexandru Tănase: „Sigur că da. În luna mai va fi examinată această sesizare. Este fixată și şedinţa, la începutul lunii mai va fi examinată această sesizare şi Curtea va interpreta norma constituţională care vizează statutul neutralităţii.”
Europa Liberă: Articolul 11 din Constituţie.
Alexandru Tănase: „E o chestie mai complexă puţin, nu este vorba doar despre neutralitate, este vorba şi despre prezenţa trupelor militare străine. E o sesizare mai aparte, Curtea, în mod cert, va da soluţia. Nu înseamnă că noi am refuzat. Noi nu avem cum să refuzăm examinarea unei cereri interpretative, cu excepţia cazului când considerăm că nu e necesar, când norma e clară. În cazul de faţă, da, ea ridică anumite semne de întrebare, noi am declarat-o admisibilă. Astfel, urmează să dăm soluţia.”
Europa Liberă: Domnule Alexandru Tănase, deși Curtea Constituţională s-a pronunţat pe marginea articolului 13, a rămas totuşi un articol buclucaş. Unii zic că în Republica Moldova limba oficială este limba moldovenească, aşa cum stipulează acest articol, alţii spun că la bază ar sta şi interpretările pe care le-aţi făcut dumneavoastră, magistraţii de la Curtea Constituţională. Totuşi, de ce această dispută nu se atenuează?
Alexandru Tănase: „Mă bucură faptul că hotărârile noastre trezesc discuţii în societate. Aceasta înseamnă că noi ne facem datoria. În cazul în care am da hotărâri pe care să nu le observe nimeni, ar fi tragic, înseamnă că am fi o Curte inexistentă, chiar dacă unii ne critică sau alţii ne laudă. În partea care ţine de articolul 13, noi am soluţionat o problemă din punctul de vedere al unor ierarhii ale normelor constituţionale, luând la bază acele proceduri de interpretare care sunt folosite şi de alte Curţi Constituţionale din Europa.
Vreau să menţionez că, în hotărârea noastră din 5 decembrie privind interpretarea articolului 13 din Constituţie, nu există nicio inovaţie
Prin această hotărâre noi am închis un subiect de speculaţii care, de fapt, a dezbinat societatea şi a fost speculat într-o manieră inadmisibilă de mai mulţi politicieni...
juridică moldovenească, este bazată exclusiv pe aceleaşi proceduri de interpretare care sunt utilizate şi de alte Curţi. Eu consider că prin această hotărâre noi am închis un subiect de speculaţii care, de fapt, a dezbinat societatea şi a fost speculat într-o manieră inadmisibilă de mai mulţi politicieni. Sunt personaje care şi-au făcut averi doar apărând moldovenii de români şi românii de moldoveni, apărând limba moldovenească de românizare şi limba română de moldovenizare. Dând o soluţie în acest sens, noi am pus punct pe aceste discuţii.”
Europa Liberă: Aţi pus parţial punct.
Alexandru Tănase: „Total. Deoarece Declaraţia de Independenţă este parte a blocului de constituţionalitate, ea are acea prevedere care vizează denumirea limbii, are prioritate asupra articolului 13 şi are aplicare directă. Toată administraţia s-a conformat acestei decizii, tratatele internaţionale pe care Republica Moldova le negociază şi le semnează, deja sunt semnate, după această decizie, în limba română. Subiectul este închis. Nu vor să închidă acest subiect unele personaje, care nu au altceva de oferit societăţii sau alte idei, sau proiecte politice decât specularea.”
Europa Liberă: Dar sunt peste 40 de deputaţi în Parlament care nu recunosc limba română. Există administraţia regională din Unitatea Teritorial-Administrativă Gagauz-Yeri, care, iarăşi, nu recunoaşte că limba română este limba oficială a ţării.
Alexandru Tănase: „O formulă matematică, faptul că doi plus doi este egal cu patru, o asemenea formulă nu poate fi supusă nici referendumului şi nici discuţiilor publice, este o chestiune axiomatică, este un adevăr pe care nu poţi să-l ignori, poţi să fii de acord, poţi să nu fii de acord. Avem opinia comunităţii academice, care spune un lucru, avem opinia comunităţii didactice, care spune un lucru, în şcoli se învaţă limba română, examenele se susţin la limba română.
Dacă poate cineva dintre partizanii ideii moldovenismului să numească măcar zece scriitori moldoveni care nu sunt parte a literaturii române, măcar cinci să numească… Noi riscăm să banalizăm o problemă importantă, reducând-o la nivelul de discuţii a dicţionarului moldo-român publicat de domnul Stati. Ca subiect de banc, ca speculaţie el va fi. Ruşii mereu vor insista pe subiectul acesta, mă refer la Federaţia Rusă. Dar noi trebuie să fim mai înţelepţi şi să vedem adevăratele probleme cu care se confruntă societatea.”
Europa Liberă: Dar această decizie a Curţii Constituţionale aşa şi nu obligă Parlamentul să modifice Constituţia, articolul 13?
Alexandru Tănase: „Parlamentul ar trebui să vină cu o modificare pentru a ajusta textul din Constituţie cu hotărârea Curţii Constituţionale, pentru a ajusta. Dar nu este vorba de invalidarea unui text din Constituţie. Noi am declarat că acea prevedere din Declaraţia de Independenţă, care vizează…”
Europa Liberă: Dar la bază nu a stat originalul Declaraţiei de Independenţă.
Alexandru Tănase: „Acesta este originalul.”
Europa Liberă: Se zice că a fost ars pe timpul evenimentelor din 7 aprilie.
Alexandru Tănase: „Originalul, e vorba de o bucată de hârtie, ca să zicem aşa, un text material, dar nu aceasta contează. Toată lumea ştie care este Declaraţia de Independenţă, ea a fost publicată în „Monitorul Oficial”, este lege care are număr aparte, este o chestie notorie. Cine are dubii, poate accesa site-ul Bibliotecii Congresului Statelor Unite şi o va găsi şi în limba engleză.”
Europa Liberă: Domnule Tănase, tot mai mult, iarăşi, auzim din partea forţelor de opoziţie ideea că trebuie să fie convocat un referendum la care cetăţenii Republicii Moldova să spună foarte clar: încotro Moldova, cu Estul, cu Vestul? E nevoie de un asemenea plebiscit? În ce condiţii poate fi convocat un asemenea referendum?
Alexandru Tănase: „Politic vorbind, sigur că nu sunt eu cel care trebuie să mă dau cu părerea. Pur juridic, un referendum ar fi necesar doar în cazul în care Republica Moldova ar renunţa la o parte din suveranitatea sa. Atâta timp cât nu se renunţă la suveranitatea naţională a ţării, nu sunt afectate niciuna dintre normele constituţionale existente, puterea politică are dreptul să ia orice decizii. Bineînţeles, ţinând cont de spiritul Constituţiei şi de spiritul Declaraţiei de Independenţă.
Atunci când am zis, într-o hotărâre a Curţii, că Republica Moldova are o identitate constituţională europeană, aceasta înseamnă că noi facem parte din acest sistem de valori europene. Republica Moldova şi-a proclamat independenţa faţă de URSS nu pentru a reveni la valorile sovietice, altfel nu ar fi avut niciun rost, continua mai departe ceea ce a fost până în anii 1990-1991.
Prin urmare, referendumul ar fi necesar doar dacă s-ar pune în discuţie, bunăoară, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, când guvernul naţional de la Chişinău ar delega o parte dintre atribuţiile sale, o parte din suveranitate Bruxelles-ului. Dar şi în acest sens delegarea de suveranitate e o chestie relativă. Toate statele au delegat o anumită parte a suveranităţii. Bunăoară, Curtea Europeană a Drepturilor Omului pronunţă o hotărâre care este obligatorie pentru toate autorităţile din Moldova. Este sau nu aceasta delegare a unei părţi a suveranităţii? Sigur că există. Şi Turcia, care nu este membră a Uniunii Europene, nici Federaţia Rusă sau Ucraina, Georgia, care nu sunt state membre ale UE, dar care sunt parte a sistemului de control stabilit de Consiliul Europei, ei au delegat Curţii Europene dreptul de a judeca în locul lor. Prin urmare, în lumea noastră şi în general în perioada modernă, în perioada globalizării, nu este posibil de a vedea lucrurile doar alb şi negru, ele sunt totuşi nuanţate şi discuţiile sunt mult mai complexe.”
Europa Liberă: V-am adresat această întrebare nu în zadar. Pentru că a fost şi o sesizare din partea deputaţilor socialişti, care au solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe pe marginea referendumurilor locale, în primul rând cel care a avut loc în Găgăuzia.
Alexandru Tănase: „Referendumul nu este un instrument care urmează a fi utilizat aşa cum se consideră la noi. În general, materia referendumului e una foarte complicată şi complexă. Sunt multe probleme: ce fel de întrebări se pun la referendum, în ce măsură oamenii sunt capabili să răspundă la aceste întrebări. Chiar şi Comisia de la Veneţia nu a dat niciodată, nu a avizat pozitiv ideea de a modifica Constituţia moldovenească prin referendum. Chiar mai mult ca atât, au fost foarte rezervaţi în acest sens. Deoarece când îl întrebi pe un cetăţean să aleagă forma de guvernământ, trebuie mai întâi să-l testezi în cunoştinţa materiilor de drept constituţional, ca să înţeleagă ce înseamnă aceasta. Nu e o chestie simplă, votez eu sau votează Parlamentul, este doar partea formală, partea de bază e mult mai complicată.
Prin urmare, la referendum trebuie să fie supuse chestii simple – construim sau nu o şcoală, demolăm sau nu un pod. Cam acestea. Nici măcar probleme uşor mai complicate, cum a fost referendumul pentru legalizarea întreruperii sarcinii, care tot doar aparent este o problemă simplă și nici pe departe nu este o problemă univocă, care poate avea un răspuns „da” sau „nu”. Aşadar, la referendum se poate recurge atunci când ai de consultat o problemă simplă, nu o problemă majoră. În primul rând, dacă am discuta despre referendumul pentru Uniunea Euroasiatică, poate cineva să-mi definească exact, în două propoziţii ce înseamnă aceasta? Sigur că nimeni nu poate.
Ce înseamnă opţiunea pro-europeană? Poate să-mi dea cineva o definiţie clară? Fiecare înţelege ceea ce vrea el. Unii înţeleg parte a Uniunii Europene, alţii înţeleg ataşament doar la valorile lor, dar cu păstrarea propriei suveranităţi, a treia parte înţelege posibilitatea de a face nişte schimbări, de a elimina corupţia. Fiecare om investeşte un termen cu un anumit conţinut. Să vedem care este conţinutul acesta. Prin urmare, să supui asemenea probleme la referendum chiar mi se pare total nerelevant. Referendumul se transformă în asemenea cazuri dintr-un instrument de consultare a populaţiei într-un instrument de manipulare.”
Europa Liberă: Faptul că o parte din clasa politică nu are încredere inclusiv în Curtea Constituţională ştirbeşte din autoritatea acestei instituţii?
Alexandru Tănase: „Nu ştirbeşte. Cel mai prost stau lucrurile atunci când toată clasa politică este mulţumită de Curtea Constituţională. Nu există ţară în Europa unde clasa politică este mulţumită de Curtea Constituţională. Dar cu toate acestea, aceasta este logica existenţei statului şi a dreptului.”
sursa: www.europalibera.org
Recomandăm: